Din exterior, cea mai fericita.in interior?sufletul ei era rupt in doua.considera ca a facut greseala vietii ei,ca a gresit in fata lui.chiar daca nu e asa,nimeni nu a putut sa o faca vreodata sa isi schimbe parerea.considera ca i-a frant inima,si in timp ce incerca sa il faca pe el sa o iubeasca din nou, s-a facut pe ea insasi sa se urasca.si-a pierdut noptile vasandu-si lacrimile pentru el..pentru cine? da...pentru el.a pus persoana lui inaintea persoanei ei.alegea ca ea sa isi piarda viata doar ca el sa fie fericit.plina de speranta,intotdeauna incerca sa il surprinda.visand,ca nu se poate spune sperand, ca poate candva el se va intoarce la ea... dar nu a fost asa.el a respins-o intr-un mod de nedescris,neintelegandu-i durerea,din nou rupandu-i inima.stiind ca nu va mai avea nicio sansa vreodata, a renuntat in a isi mai face vreun plan al viitorului, incercat sa traiasca prezentul, chiar daca tot in trecut gandea,si cu fiecare secunda care trecea isi dorea sa il uite.nu a reusit.inchizandu-si sufletul in fata prietenilor, al familiei, a suferit in tacere, fiecare minut facandu-i viata un calvar.durerea pe care o simtea, credea ca nimeni nu a mai simtit-o.vinovatia care o cuprindea, o transforma in ne-om...el, fiind perfectionist nu i-a acceptat nicio greseala,niciun defect,viciu. la toate cuvintele pline de ura rostite de el catre ea, pe ea o faceau fericita.indiferent ce semnificatie aveau.ea considera totul bine, pentru ca vorbind.. ii demonstra ca inca se gandeste la el.se simtea neinteleasa.sufletul ii era pustiu.. ea era singura.renuntase la tot pentru el.se mintea singura, dar a reusit sa deschida ochii.destul de tarziu,dar mai bine decat deloc..neintelegere.suferinta.speranta.
smoking..
Smoke me like your last cigarette..
luni, 6 decembrie 2010
Lose you.. :-(
Din exterior, cea mai fericita.in interior?sufletul ei era rupt in doua.considera ca a facut greseala vietii ei,ca a gresit in fata lui.chiar daca nu e asa,nimeni nu a putut sa o faca vreodata sa isi schimbe parerea.considera ca i-a frant inima,si in timp ce incerca sa il faca pe el sa o iubeasca din nou, s-a facut pe ea insasi sa se urasca.si-a pierdut noptile vasandu-si lacrimile pentru el..pentru cine? da...pentru el.a pus persoana lui inaintea persoanei ei.alegea ca ea sa isi piarda viata doar ca el sa fie fericit.plina de speranta,intotdeauna incerca sa il surprinda.visand,ca nu se poate spune sperand, ca poate candva el se va intoarce la ea... dar nu a fost asa.el a respins-o intr-un mod de nedescris,neintelegandu-i durerea,din nou rupandu-i inima.stiind ca nu va mai avea nicio sansa vreodata, a renuntat in a isi mai face vreun plan al viitorului, incercat sa traiasca prezentul, chiar daca tot in trecut gandea,si cu fiecare secunda care trecea isi dorea sa il uite.nu a reusit.inchizandu-si sufletul in fata prietenilor, al familiei, a suferit in tacere, fiecare minut facandu-i viata un calvar.durerea pe care o simtea, credea ca nimeni nu a mai simtit-o.vinovatia care o cuprindea, o transforma in ne-om...el, fiind perfectionist nu i-a acceptat nicio greseala,niciun defect,viciu. la toate cuvintele pline de ura rostite de el catre ea, pe ea o faceau fericita.indiferent ce semnificatie aveau.ea considera totul bine, pentru ca vorbind.. ii demonstra ca inca se gandeste la el.se simtea neinteleasa.sufletul ii era pustiu.. ea era singura.renuntase la tot pentru el.se mintea singura, dar a reusit sa deschida ochii.destul de tarziu,dar mai bine decat deloc..neintelegere.suferinta.speranta.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu